Perle de cultura

Cele mai importante criterii de diferentiere a perlelor sunt habitatul in care s-au format (in apa dulce sau in apa sarata) si felul in care s-au dezvoltat ele. Perlele de apa sarata provin de la stridiile si midiile din oceane, mari si golfuri. De obicei, sunt de calitate superioara si mai scumpe decat perlele de apa dulce. Acestea din urma se gasesc in molustele din rauri, lacuri si iazuri. Sunt, in generale, mai neregulate si au forme mai variate decat cele de apa sarata.

Perlele naturale si cele de cultura
Pasiunea pentru perle si dorinta de a fi in ton cu moda au dus la reducerea drastica a numarului de perle naturale existente in lume. Cererea constanta pentru perle naturale de apa sarata din ultimii ani a rezultat intr-o supraexploatare a bancurilor si pierderea definitiva a mare parte din acestea. Unul dintre motivele pentru care perlele naturale sunt atat de scumpe. Pe masura ce resursele naturale s-au imputinat, a devenit necesara producerea unor perle de cultura, disponibile la preturi mai accesibile. In interiorul unei stridii se insereaza un nucleu care irita stridia, si care la randul ei, pentru a-l izola depune pe el sidef, creand astfel o perla. In functie de marimea nucleului depinde si timpul necesar stridiei sa produca perla. Orientativ, putem mentiona ca depunerea unui milimetru de nacru dureaza pana la trei ani.

Dimensiunile perlelor
Perlele de apa dulce. Cele mai mici au un diametru de 2.5 mm, iar cele mai mari 10-12 mm. In cazuri exceptionale se ajunge si pana la 16mm. Perlele de cultura Akoya. Perle mici sunt considerate cele cu diametrul de 2-5 mm, medii cele de 6-7 mm, mari cele de 8 mm, iar cele de 9-11 mm sunt foarte mari. Perlele din Marea Sudului si Tahiti. Diametrul minim se incadreza in 8-9 mm, iar cel maxim ajunge pana la 14 mm. Perlele baroce din Marea Sudului masoara intre 9 si 20 mm. Perlele Mabe. Marimea minima 10 mm, cea maxima 17 mm.


Culorile perlelor
Culoarea perlei depinde de tipul de apa in care s-a format, precum si de varietatea molustei care a produs-o. Culoarea perlei este rezultatul amestecului de culoare de fond si luciu (sau nuanta).


Formele perlelor
Forma unei perle depinde de tipul de molusca in care a crescut, precum si de modul in care molusca a reactionat la introducerea nucleului.

• Perle perfect rotunde sau aproape rotunde. Se formeaza atunci cand nucleu introdus in molusca nu se lipeste de cochilie. Perlele perfect rotunde sunt extrem de rare.
• Perle baroce. Se obtin atunci cand nucleul se lipeste de chochilie, iar perla se dezvolta intr-o forma neregulata.
• Perle rotunde aplatizate/butoni. Sunt asemenatoare cu cabosoanele si sunt folosite in general pentru realizarea cerceilor.
• Perle fantezie. Perle multiple care apar atunci cand mai multe perle se lipesc intamplator. Tot perle fantezie sunt considerate si perlele bicolore.
• Perle in forma de para/picatura. Aceste perle trebuie sa fie uniforme, simetrice. Cele in dimensiuni mici sunt relativ usor de gasit, insa cele mai mari de 8 mm sunt mai rare.
• Perle in forma de cartof si bob de orez. Aceste perle au aspect ridat, asemanator unor boabe de orez. Se gasesc in dimensiuni relativ mari, insa luciul este destul de slab.

Perle de apa sarata
Perle Akoya. Sunt produse de stridiile akoya si au forma rotunda. Culorile de fond intalnite la acest tip de perla sunt roz-deschis, galben pal si verde sau albastru-gri.
Perle negre/de Tahiti. Nuanta de "negru" poate varia de la argintiu, gri-inchis si pana la roz sau verde.
Perle din Marea Sudului si Tahiti. Perlele sunt albe cu nuante verzi, gri-albastre, galbene pal sau trandafirii. Pretul creste odata cu dimensiunea, iar ca si forma cele rotunde sunt si cele mai scumpe.
Perle Keshi. Perle fara nucleu, care cresc alaturi de o alta perla, nucleata, intr-o stridie akoya.